g.1.)glanda tiroida

Glanda tiroidă:
Tiroida este o mică glandă de forma unui fluture, situată în partea anterioară a gâtului. Funcţia tiroidei este aceea de a converti iodul - care se găseşte în multe alimente - în hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3). Numai glanda tiroidă are celule capabile să absoarbă iodul. Tiroida preia iodul din alimente, suplimenţi nutritivi şi sare iodată şi îl combină cu aminoacizi pentru a produce hormonii tiroidieni T3 şi T4. Aceşti hormoni reglează metabolismul corpului omenesc şi funcţiile organelor interne. Hormonii tiroidieni influenţează în mod esenţial fiecare organ intern, fiecare ţesut şi fiecare celulă din organism. T3 şi T4 traversează organismul prin fluxul sanguin şi ajută celulele să convertească oxigenul şi caloriile în energie.
Influenţa glandei tiroide este extrem de importantă în ceea ce priveşte funcţionarea normală a organismului uman. Tiroida afectează pulsul şi tensiunea arterială, nivelul de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihică, şi multe altele. În ciuda influenţei sale considerabile, glanda tiroidă si afecţiunile sale nu sunt îndeajuns de cunoscute.

TSH
Definiţie şi caracteristici:
Acest test măsoară cantitatea hormonului de stimulare tiroidiană (TSH) din sânge. TSH este produs de glanda pituitară, o organ mic situat în partea de jos a creierului şi în spatele cavităţii sinusurilor. Face parte din feedback-ul organismului pentru a menţine stabil sistemul în ceea ce priveşte cantitatea de hormoni tiroidieni thyroxine (T4) şi triiodotironina (T3) din sânge.
Hormonii tiroidieni controlează ritmul organismului de folosire a energiei. Atunci când concentraţia din sânge scade, hipothalamusul secretă hormonul ALR; aceasta stimulează eliberarea de TSH de glanda pituitară.
TSH-ul, la rândul său, stimulează producerea şi diseminarea de T4 şi T3 de glandă tiroidă, o mică glandă în formă de fluture, situată la nivelul gâtului. Atunci când toate cele trei organe funcţionează la parametrii normali, producţia glandei tiroide se activează sau se dezactivează pentru a menţine un nivel hormonal în sânge.
Ce indică:
Testul TSH este efectuat pentru evaluarea funcţiei tiroidiene şi / sau a simptomelor de hiper-sau hipotiroidism. Este frecvent realizat împreună cu testul T4 sau T3.
TSH este folosit pentru:
[*]Diagnosticarea unei tulburări tiroidiane la o persoană care prezintă simptome specifice.
[*]Copiii nou-născuţi cu o funcţionare tiroidiană inactivă,
[*]Monitorizarea terapiei în cazul persoanelor cu hipotiroidism
[*]Diagnosticarea şi monitorizarea problemelor de infertilitate feminină
[*]Evaluarea funcţionării glandei pituitare
[*]Test de screening pentru adulţi cu tulburări tiroidiene.

Când se efectuează:
Medicul poate recomanda efectuarea unui test TSH atunci când un pacient prezintă simptomele de hiper-sau hipotiroidie şi / sau atunci când un pacient are glanda tiroidă marită. Analiza poate fi recomandată la intervale regulate pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului atunci când un pacient este tratat pentru o tulburare tiroidiană cunoscută.
Ce însemnă rezultatele:
Un nivel crescut al TSH indică, de obicei, o glanda tiroidă ce nu răspunde adecvat la stimularea cu TSH datorită anumitor tipuri de disfuncţii acute sau cronice ale tiroidei.
În cazuri rare, rezultate ridicate pot indica probleme ale glandei pituitare, precum o tumoare care produce dezechilibrarea TSH, sau pot apărea în cazul în care pacienţii care suferă de disfuncţii ale tiroidei primesc o cantitate prea mică de medicamente pentru hormonii tiroidali.
Un nivel scăzut al TSH poate indica hipertiroidism, un exces de medicamentaţie pentru hormonii tiroidali sau în cazuri rare, daune la nivelul glandei pituitare care fac producerea de TSH mai dificilă. Fie scăzută sau crescută, o cantitate anormală de TSH indică un exces sau o deficienţă a hormonului tiroidal disponibil pentru organism, dar nu indică şi cauzele, necesitând astfel efectuarea mai multor analize.
Alte informaţii:
Anumite medicamente pot - inclusiv aspirina şi cele folosite în terapia de inlocuire a hormonului tiroidal - pot afecta rezultatele testului asupra funcţionării glandei tiroide.Rezultatele mai pot fi afectate şi de condiţiile de stres sau boală acută şi pot fi scăzute în primul trimestru de sarcină.

simptome care pot sugera ca tiroida secreta prea putini hormoni:
1. stare de somnolenta, desi dormi suficient;
2. tulburari de memorie, dificultati de concentrare si de atentie;
3. ritm cardiac rarit;
4. sensibilitate marita la frig;
5. senzatia de furnicaturi in maini;
6. piele aspra si uscata;
7. par uscat si lipsit de stralucire;
8. unghii fragile, subtiri si casante;
9. miscari si reactii lente (bradikinezie);
10. constipatie frecventa;
11. crampe musculare;
12. edeme la nivelul fetei (fata are forma de "luna plinai);
13. scaderea libidoului;
14. tulburari menstruale.

Glanda tiroida isi face simtita prezenta atunci cand nu functioneaza: efectele imbolnavirii ei sunt vizibile in scurt timp.
Glanda tiroida, situata in regiunea gatului, este formata din doi lobi uniti printr-un istm. Ea secreta doi hormoni: tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) intr-o proportie mai mica. Atat tiroxina cat si triiodotironina circula legate de proteine serice, fractiile libere raspunzatoare de efectele biologice fiind de numai 0,04% din totalul T4 si 0,4% pentru T3.
Cum se realizeaza controlul secretiei tiroidiene?
Controlul functiei tiroidiene este realizat la nivel central de hormonul hipotalamic de eliberare a tirotropinei (TRH) si de tirotropina (TSH) secretata de hipofiza anterioara. Aportul de iod din alimentatie este foarte important pentru sinteza hormonilor tiroidieni (aportul zilnic trebuie sa fie de 150 g).
Care sunt principalele efecte ale hormonilor tiroidieni?
Hormonii tiroidieni exercita efecte metabolice in diferite tesuturi ale organismului prin cresterea consumului de oxigen si a productiei de caldura ca rol principal dar au si efecte specifice pe diferite organe cum ar fi cresterea frecventei si debitului cardiac, cresterea activitatii digestive, efecte scheletice ce contribuie la cresterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatura, sistem nervos. Toate aceste efecte sunt exacerbate in hipertiroidism si diminuate in hipotiroidism, fiind direct raspunzatoare de tabloul clinic specific.

Cum investigam glanda tiroida?
In scopul evaluarii statusului functional si determinarii etiologiei disfunctiei glandei sau anomaliilor structurale se pot efectua urmatoarele investigatii:
[*]dozarea nivelului seric al hormonilor tiroidieni (T3, T4, T3 liber, T4 liber) dar si TSH;
[*]ecografia tiroidiana (diferentiaza nodulii solizi de cei chistici: ghideaza punctia);
[*]scintografia tiroidiana (marimea si forma glandei, localizarea formelor functionale);
[*]dozarea anticorpilor antitiroida;
[*]biopsia glandei tiroide in precizarea naturii benigne/maligne a nodulilor tiroidieni.
Hipertiroidismul este consecinta excesului de hormoni tiroidieni eficace la nivelul tesuturilor, hormoni sintetizati in exces la nivelul glandei. Simptomele sunt hiperactivate, labilitate afectiva, insomnie, intoleranta la caldura, palpitatii, oboseala, “lipsa de aer” la efort, scadere ponderala cu pofta de mancare crescuta (la tineri) sau scazuta (la batrani), reducerea sau disparitia sangerarii menstruale, scaderea libidoului, tranzit intestinal accelerat, sete, poliurie, prurit. Semnele care apar sunt tahicardie, gusa, tegumente calde, catifelate, transpiratii abundente, tremor fin al extremitatilor, hiperchinezie, hiperreflexie, eritem palmar, onicoliza, alopecie, retractie palpebrala, exoftalmie.
Hipotiroidismul este consecinta deficitului de hormoni tiroidieni. La copii se manifesta prin intarzierea cresterii dar si cu retard psihic, tulburari de memorie, pubertate intarziata. La adulti apar astenie, intoleranta la frig, letargie, crestere in greutate, constipatie, dureri musculare sau/articulare, tulburari menstruale, caderea parului. Concomitent, pacientul are pielea uscata, ingrosata si rece, par subtire, voce ragusita, unghii friabile, infiltratie tegumentara, predominant periocular si periferica, bradicardie, colectii lichidiene in pleura sau pericard.

Gusa este reprezentata de cresterea de volum a glandei. Din punct de vedere al functiei glandei tiroide, pacientii pot fi:
[*]eutiroidieni (functie normala),
[*]hipertiroidieni
[*]hipotiroidieni.
Doar o crestere asimetrica poate fi consecinta unei formatiuni tumorale benigne (adenom) sau maligne. Nodulii tiroidieni pot fi maligni sau benigni. Se diagnosticheaza prin palpare sau ecografie. Factorii de risc pentru caracterul malign al unui nodul sunt: radioterapie externa in doze antiinflamatorii la nivelul capului sau gatului in copilarie sau adolescenta, antecedente familiale de carcinom tiroidian medular, varsta sub 20 de ani sau peste 60 de ani, sexul masculin. Clinic, sugestive sunt urmatoarele semne: nodul dur, unic, cu contur neregulat, aderent (fixat). Dar absenta factorilor de risc si a semnelor caracteristice nu exclud caracterul malign al unui nodul astfel incat se impune punctia cu ac subtire a nodulului.
[/td][/tr][/table]Sursa:http://www.farmaciata.ro/SitFiles/articol_no_ph.php?id=94[left]

Hipotiroida
Afectiuni endocrine
Definitie
Tiroida este o glanda in forma de fluture ce se afla la baza gatului, sub “marul lui Adam”. Desi cantareste foarte putin glanda tiroida are un efect enorm asupra sanatatii. Toate aspectele legate de metabolism, de la ritmul batailor inimii, la viteza de ardere a caloriilor, depind de buna functionare a acestei glande.
Hipotiroidia este o stare patologica cauzata de insuficienta secretare a hormonilor tiroidieni de catre glanda tiroida. Exista cateva cauze distincte ce determina hipotiroidia cronica, cea mai des intalnita fiind tiroidita Hashimoto; Hipotiroidia iatrogena apare ca urmare a terapiei cu iod folosita pentru combaterea hipertiroidiei.
Femeile, mai ales cele peste 40 de ani se confrunta mai des cu o tiroida subactiva decat barbatii. Tratamentul cu hormoni tiroidieni sintetici este de obicei simplu si eficient – cu conditia ca doza sa fie corect stabilita.

Cauze
Hipotiroidia este o boala care se intalneste foarte des. Se estimeaza ca 3 pana la 5 % din populatie sufera de hipotiroidie. Se intalneste mai des la femei decat la barbati si procentul de imbolnavire creste o data cu varsta.
enumeram cateva din cauzele aparitiei hipotiroidiei la adulti:
- Tiroidita Hashimoto
- Tiroidita limfocitara declansata dupa hipertiroidism
- Distrugerea tiroidei (dupa tratament cu iod radioactiv sau dupa operatie)
- Boli ale glandei pituare sau ale hipotalamusului
- Anumite medicamente
-Deficienta severa de iod

Exista doua cauze des intalnite ale hipotiroidiei. In primul caz, hipotiroidia apare dupa o inflamatie anterioara (sau prezenta) a glandei tiroide care imbolnaveste (sau chiar distruge) o mare parte a celulelor tiroidei si astfel nu se mai pot produce suficienti hormoni. In acest caz boala se numeste tiroidita autoimuna ( sau tiroidita Hashimoto ) si determina o inflamare a glandei care este cauzata de sistemului imunitar al pacientului.
In al doilea caz , hipotiroidia apare in urma tratamentului medical. Pentru tratarea corespunzatoare a tiroidei bolnave se recurge la indepartarea totala sau partiala a acesteia. In situatia indepartarii partiale, daca partea de glanda ramasa nu produce suficienti hormoni, in cele din urma va aparea hipotiroidia. De cele mai multe ori partea ramasa produce destui hormoni si acopera necesarul organismului. Se intampla insa ca la unii pacienti sa devina evident chiar si dupa cativa ani faptul ca partea de tiroida ramasa nu face fata necesarului de hormoni.

Gusa, sau alte boli ale tiroidei pot fi tratate cu iod radioactiv. Scopul aceste terapii (in cazul afectiunilor benigne) este distrugerea unei parti din tiroida pentru a impiedica cresterea gusei si a impiedica producerea hormonilor in cantitate prea mare (hipertiroidie). Cateodata rezultatul tratamentului cu iod radioactiv este ca sunt distruse prea multe celule si pacientul se confrunta cu hipotiroidia, un an sau doi mai tarziu. Se prefera aceasta varianta in locul hipertiroidiei.

Mai sunt si alte cauze rare, ale hipotiroidiei, una dintre ele fiind existenta unei glande tiroide complet normale dar care nu produce suficienti hormoni din cauza unor probleme aparute la glanda pituitara. Daca acesta glanda nu produce suficient TSH (Hormonul de stimulare a tiroidei) atunci tiroida nu primeste “semnalul” de a produce hormoni si nu-i produce.

Factori de risc
Desi oricine se poate confrunta cu hipotiroidia , ea apare mai ales la femeile de peste 40 de ani si riscul de aparitie a bolii creste o data cu inaintarea in varsta. De asemenea aveti un risc crescut daca:
• aveti o ruda apropiata – parinti sau bunici suferind de o boala autoimuna
• aveti diabet, care creste moderat riscul de hipotiroidie in timpul sarcinii sau dupa nastere
• ati facut tratament cu iod radioactiv sau ati luat medicamente anti tiroidiene
• ati fost iradiat in trecut in zona gatului sau in partea de sus a toracelui
• ati fost operat de tiroida (tiroidectomie)

Simptome
Semnele si simptomele hipotiroidiei sunt foarte variate in functie de gravitatea deficientei de hormoni. Dar in general oricare ar fi simptomele, acestea devin evidente in timp - chiar in ani de zile.
La inceput abia daca observati simptome ca oboseala, scaderea vitezei de reactie si le atribuiti inaintarii in varsta. Dar pe masura ce metabolismul incetineste observati ca:
• aveti o sensibilitate crescut la frig
• apare constipatia
• aveti piele uscata, palida
• aveti fata “pufoasa”
• vocea va este ragusita
• aveti un nivel crescut de colesterol
• luati in greutate in mod inexplicabil. Acest lucru este atribuit incetinirii activitatii glandei dar acest lucru este adevarat doar la unele persoane. Hipotiroidia poate fi cauza unei cresteri moderate in greutate, cea mai mare parte insemnand o retinere de lichid
• simtiti dureri de muschi, rigiditate si slabiciune la umeri si solduri
• dureri si rigiditate a articulatiilor, umflarea genunchilor si a incheieturilor mici de la maini si picioare
• slabirea muschilor – mai ales la membrele inferioare
• menstruatie mai abundenta ca de obicei
• depresie
Atunci cand hipotiroidia nu este tratata, simptomele se pot agrava treptat. Stimularea constanta a tiroidei pentru a produce cat mai multi hormoni poate duce la cresterea tiroidei (gusa); in plus incepeti sa uitati usor, procesul gandirii incetineste, aveti depresie.
Hipotiroidia avansata, cunoscut sunb numele de mixedem, este rareori intalnita dar cand apare poate ameninta viata bolnavului. Simptomele includ ameteala, intoleranta crescuta la frig urmata de letargii profunde si de pierdere a cunostintei. In unele cazuri mixedemul poate fi fatal.

Diagnostic
Hipotiroidia poate fi usor diagnosticata printr-un test de sange. La unele persoane insa este nevoie de teste suplimentare. De vreme ce hipotiroidia este cauzat de secretarea in cantitate mica a hormonului glandei tiroide, diagnosticarea hipotiroidiei se bazeaza aproape exclusiv pe masurarea cantitatii de hormoni din singe.

Tratament
Hipotiroidia poate fi usor tratata folosind medicamente care contin hormoni tiroidieni. Cei mai buni inlocuitor ai hormonilor tiroidei sunt cei obtinuti pe cale sintetica. Dupa inceperea tratamentului veti merge regulat la doctor pentru a fi sigur ca luati doza optima de hormoni.
In majoritatea cazurilor simptomele se imbunatatesc in prima saptamana de tratament. Toate simptomele dispar de obicei dupa cateva luni. Bebelusii si copiii vor fi tratati fara intarziere. Persoanele in varsta si cele cu alte afectiuni vor raspunde mai greu la tratament.
• In cazul in care hipotiroidia este cauzat de tiroidita Hashimoto, de terapia cu radiatii sau apare in urma indepartarii tiroidei – veti avea nevoie probabil de tratament tot restul vietii. Cateodata, tiroida dereglata de boala Hashimoto isi poate relua functiile.
• In cazul in care hipotiroidia apare in urma unei infectii sau a unei boli grave, glanda isi va relua functiile de indata ce va veti insanatosi.
• De asemenea unele medicamente pot determina aparita hipotiroidiei. Trebuie avute in vedere dozele de medicamente administrate la pacientii cu probleme cardiace pentru ca o doza prea mare prezinta riscul aparitiei durerilor in piept ( angina ) si a pulsului neregulat ( fibrilatie atriala )

SURSA:http://www.informatiamedicala.ro/boli/Afectiuni-endocrine-20/Hipotiroida-71.html

Generalitati
Tiroida este una din cele mai mari si importante glande ale organismului. Ea apartine sistemului endocrin, iar activitatea ei este reglata prin influenta hipofizei si a hipotalamusului. Tiroida controleaza procese metabolice, sinteza proteica si sensibilitatea generala a organismului fata de actiunea altor hormoni. Ea este localizata in loja cervicala anterioara, inferior de cartilajul tiroid ('marul lui Adam' cum este el numit la barbati) si secreta mai multi hormoni, in principal tiroxina, triiodotironina si calcitonina (hormon important in homeostazia calciului).

Secretia hormonilor tiroidieni si influentele exercitate de catre hipotalamus si hipofiza sunt procese foarte complexe, si orice modificare a principalilor factori implicati in acestea duce la instalarea unor dezechilibre in sinteze si secretie, ceea ce clinic se traduce prin aparitia bolilor specifice acestei glande.

Despre patologia tiroidei
Prin hormonii pe care ii produce, tiroida influenteaza foarte multe procese metabolice din organism. Afectiunile tiroidei sunt diverse si pot varia de la modificari anatomice ale dimensiunilor, pana la importante dezechilibre de functionare, care se rasfrang asupra intregului organism, si chiar cancer. Cea mai frecventa problema a tiroidei este legata de secretia inadecvata de hormoni, in exces sau in minus.

Sinteza si secretia unei cantitati exagerate de hormoni determina situatia numita hipertiroidism (“hiper” inseamna prea mult), iar situatia inversa, caracterizata prin deficit de hormoni determina hipotiroidismul (“hipo” inseamna prea putin). Desi manifestarile clinice ale acestor afectiuni sunt foarte disconfortante si alerteaza pacientul, patologia tiroidiana, in majoritatea ei, poate fi tratata si tinuta sub control, astfel incat viata pacientului sa se desfasoare in mod normal, iar calitatea ei sa nu fie afectata.

Cauza afectiunilor tiroidiene
Hipertiroidismul este o afectiune datorata secretiei exagerate de hormoni tiroidieni si poate sa apara in cadrul mai multor boli, printre care:
- Boala Graves: afectiune de natura autoimuna caracterizata prin productia in exces de prea mult hormon tiroidian. Este insotita si de modificarea macroscopica a tiroidei, aparand gusa tiroidiana. Cele mai frecvente simptome sunt tahicardia, slabiciunea musculara,tulburarea somnului si iritabilitate;
- Adenoame tiroidiene: reprezinta noduli care apar in parenchimul glandular tiroidian si care sunt capabile sa secrete hormoni, ceea ce va influenta homeostazia interna a organismului, creand dezechilibre hormonale. Unele gusi tiroidiene contin chiar si mai multi astfel de noduli;
- Tiroidita subacuta: se datoreaza inflamatiei care apare la nivelul parenchimului, care va favoriza aparitia in exces a hormonilor, ceea ca va determina hipertiroidism temporar ce dureaza in general cateva saptamani sau chiar luni;
- Nodulul toxic tiroidian: este o tumora de natura benigna a tiroidei, care poate fi muta din punct de vedere clinic (nefunctionala) sau poate produce hormoni tiroidieni, determinand aparitia unui tabloul clinic de hipertiroidism;
- Boala Plummer (sau gusa toxica nodulara) este o forma de hipertiroidism datorat existentei unor noduli autonomi ce produc in cantitati exagerate hormoni. Este considerata a doua cauza, in ordinea importantei, de hipertiroidism, dupa boala Graves;
- Patologie hipofizara, tumori hipofizare: in aceasta categorie sunt incluse: struma tiroidiana, tiroidita De Quervain, tiroidita toxica, cancerul tiroidian, limfoamele si metastazele care se pot cantona la acest nivel.

Hipotiroidismul, prin contrast cu hipertiroidismul este o stare in care tiroida nu poate sintetiza si/ sau secreta in mod corespunzator hormonii in circulatie. Datorita faptului ca organismul este privat de acesti hormoni, care au numeroase roluri functionale importante, procesele fiziologice nu mai pot decurge in parametri normali. Principalele simptome asociate hipotiroidismului sunt: astenie musculara, oboseala, intoleranta la frig, depresie, crampe musculare, sindromul de tunel carpian, paloare, castig ponderal si retentie de fluide (edeme), bradicardie, constipatie.

Cauzele hipotiroidismului includ:
- Tiroidita Hashimoto: este o afectiune autoimuna in care celulele sistemului imun ataca celulele parenchimului glandular, distrugandu-le, deoarece nu le mai recunosc ca fiind proprii organismului si le considera particule straine. Tesutul tiroidian va deveni nefunctional si nu va mai produce hormoni. Este o afectiune asociata destul de frecvent cu limfomul non-Hodgkin, si datorita faptului ca tabloul clinic este destul de nespecific, poate fi confundata cu depresia, sindromul premenstrual, sau tulburari psihice bipolare;
- Excizia chirurgicala a glandei: poate sa fie indicata in tratamentul unor adenoame, tumori, noduli, insa gusa poate deveni nefunctionala si in urma unor tratamente sistemice agresive;
- Expunerea la cantitati foarte crescute de iod: pacientii pot fi expusi unei concentratii prea puternice de iod daca se afla sub tratament cronic cu amiodarona, cu medicamente ce trateaza raceala si sinuzita, cu unele tipuri de interferon si interleukina (IL) 2. Substantele de contrast utilizate in radiologie pot fi si ele periculoase. Riscul pacientilor de a dezvolta probleme ale tiroidei sunt cu atat mai crescute cu cat exista antecedente medicale sugestive;
- Litiul: este un compus care a fost asociat cu aparitia hipotiroidiei, insa mecanismul ramane deocamdata insuficient cunoscut;
- Tiroidita silentioasa (sau indolora, sau tiroidita limfocitara subacuta) se manifesta prin aparitia unei guse de dimensiuni relativ mici, insa anormale, care insa nu este dureroasa. Evolutia bolii are si o etapa initiala de hipertiroidism, urmata de eutiroidism, pentru ca apoi sa se intre in starea de hipotiroidism. Fiecare faza dureaza aproximativ 2-3 luni;
- Tiroidita acuta;
- Rezistenta la hormoni tiroidieni: termenul acesta descrie un sindrom destul de rar, in care nivelul hormonilor tiroidieni este crescut, insa nivelul de hormon stimulant al tiroidei nu este supresat sau redus (cum ar fi fost de asteptat cand nivelul hormonilor tiroidieni este crescut, deoarece in aceasta situatie nu mai este necesara existenta unui stimul care sa comande productia de astfel de hormoni);
- Tiroidita postpartum: este un fenomen endocrin ce se observa dupa sarcina, in care apare o alternanta intre statusul hipotiroidian si hipertiroidian, existand riscul ca dupa echilibrarea lor sa ramana importante sechele. Tiroidita postpartum apare la 5% dintre femei, in primul an dupa sarcina.

Lasat netratat, hipotiroidismul poate avea grave efecte asupra starii de sanatate, care vor fi ulterior cu greu rezolvate. Sechelele sunt si ele relativ frecvente, acesta fiind unul din importantii factori care impun tratarea acestei stari de dezechilibru hormonal cat mai prompt si corect posibil. Una din cele mai importante complicatii ale hipotiroidismului este coma mixedematoasa, o stare caracterizata prin hipotiroidism decompensat, care este caracterizat prin alterarea dramatica a statusului mental, hipotermie, hipoventilatie, bradicardie. Aceasta este o urgenta medicala, iar pacientul trebuie sa primeasca imediat o injectie cu hormoni.

Hipotiroidismul la nou nascuti si bebelusiSusOrganismul celor mici este foarte sensibil la modificarile concentratiilor hormonale. O lipsa sau un nivel necorespunzator nevoilor de hormoni tiroidieni poate avea efecte grave asupra dezvoltarii ulterioare a copilului. Cele mai importante efecte ale lipsei de hormoni tiroidieni sunt: aparitia cretinismului (retardul mintal), tulburari de dezvoltare somatica (retard de crestere). Majoritatea bebelusilor vor fi investigati imediat dupa nastere pentru a se stabili daca nivelul lor de hormoni tiroidieni este cel normal. In cazul in care se detecteaza hipotiroidismul, tratamentul este inceput imediat.

La copiii mici, ca si in cazul adultilor, hipotiroidismul poate fi cauzat de:
- Afectiuni ale glandei hipofize;
- Tulburari de functionare ale tiroidei in sine;
- Absenta totala a tiroidei.
Un bebelus cu hipotiroidism este adesea astenic, foarte linistit, foarte cuminte, are un apetiti mult diminuat si doarme mult timp.

Probleme anatomiceCele mai importante si frecvent diagnosticate probleme de natura anatomica localizate la nivelul tiroidei sunt:
- Gusa tiroidiana: modificarea in dimensiuni a tiroidei, care ajunge sa plonjeze in regiunea cervicala anterioara. Aceasta poate fi sub forma gusei endemice (asociata deficitului alimentar de iod), gusei difuze sau gusei multinodulare;
- Tiroida cu localizare anormala (linguala);
- Chistul de duct tireoglos.

Cancerul glandei tiroide
Cancerul cu localizare tiroidiana apare destul de rar. Aproximativ 10% din nodulii tiroidieni sunt de fapt maligni si pun probleme din acest punct de vedere. Evolutia nodulilor, din benigni in maligni poate sa se faca in decursul mai multor ani, pacientii o data diagnosticati cu noduli tiroidieni sunt tinuti sub observatie si chemati la controale periodice.

Riscul de aparitie a cancerului tiroidian este mai crescut in cazul pacientilor care au fost supusi radioterapiei, mai ales la nivelul regiunii cefalice. Majoritatea pacientilor diagnosticati cu o astfel de afectiune sunt femei, cu varsta intre 25 si 65 de ani. Prognosticul cancerului de tiroida este bun daca afectiunea este descoperita in timp util, daca pacientii au sub 45 de ani si daca tipul histologic al cancerului nu este atat de agresiv. Prognosticul este favorabil in special in cazul pacientilor cu cancer papilar si folicular.

Tipul medular are un prognostic bun daca are evolutia limitata la parenchimul tiroidian, insa daca metastazeaza, deja prognosticul se modifica. Tumorile anaplastice sunt cele mai agresive si periculoase, ele raspund foarte slab la tratament si sunt caracterizate printr-o rata foarte rapida de crestere si dezvoltare.

Adenomul tiroidian este considerat un cancer al tiroidei, si se deosebeste de gusa multinodulara prin faptul ca adenoamele sunt de obicei noduli solitari si ca degenerescenta maligna se datoreaza unei mutatii genetice care apare intr-o singura celula precursoare. Unele cancere ale tiroidei sunt de natura limfatica sau chiar metastaze ale altor neoplazii, a caror localizare primara este departe de glanda.

sursa: aici